Anxietatea este o stare accentuată de neliniște. Fiecare din noi resimte anxietate în unele situații cum ar fi:  examene, interviuri, ambuteiaje, date limite rigide la proiectele la care lucrăm, copilul întârzie și nu răspunde la telefon, cineva drag s-a îmbolnăvit și nu știm diagnosticul, incertitudinea economică, socială și politică sunt mai mult decât suficiente pentru a crea presiune și disconfort emoțional.

Dacă simți performanța profesională este scăzută, îți este dificil să menții relațiile cu ceilalți și îți este dificil să socializezi sau să călătorești, atunci posibil că ai un nivel înalt de anxietate care îți afectează viața de zi cu zi.

Puterea anxietății constă în abilitatea de a amplifica o situație ambigue sau ușor amenințătoare la nivel de catastrofă. Ea are rol să ne protejeze și uneori este importantă prin a ne ajută să fim vigilenți atunci când trecem strada, dar în cele mai multe cazuri nu este foarte folositoare de ex: atunci când facem o greșeală la lucru și suntem îngroziți de idea ca vom fi concediați. Sau în cazul în care partenera/ul nu răspunde la mesaj și presupunem că este supărat/ă. Sunt situații în care nici nu știm ce ne creează anxietate; pur și simplu avem convingerea că se va întâmpla ceva rău.

Atunci când resimțim anxietate fie la nivel fizic sau psihologic, creierul crede că suntem în pericol și transmite semnale de alarmă și corpul devine vigilent și gata de atacă sau fugă.

Neliniștea nu este doar o stare mintală, ea se resimte în întreg corpul.

Cele mai des întâlnite simptome fizice ale anxietății sunt:

– Dureri de cap, senzație de încordare în corp

– Dureri de stomac, indigestie, schimbări legate de apetit

– Amețeli, senzații de furnicături pe piele

– Dureri de mușchi și senzație de oboseală

– Insomnie, fie greu adormi sau te trezești mult prea devreme

La nivel emoțional putem identifica anxietatea prin faptul că:

Mintea noastră pare a fi inundată cu îngrijorări:

• “Dacă se întâmplă … așa?”
• “Dacă pățesc … asta?”
• “Dacă nu reușesc să … ?”

Apar imagini înspăimântătoare:

• “O să mă muște un căine!”
• “Voi pica examenul!”
• “Toată lumea râde de mine!”

Ne reamintim amintiri neplăcute:

• “Vai, așa am pățit și atunci…”
• “Nu vreau să-mi aduc aminte cât de rău a fost când…”

Resimțim îndoieli repetate:

• “Poate nu m-am asigurat destul că…”
• “Poate nu am făcut bine…”
• “Poate trebuia să zic ceva…”).

Ce să faci atunci când ai obișnuința să faci din țintar – harmăsar?

1. Identifică care sunt factorii care declanșează starea ta de anxietate. Frica de a întâlni persoane noi, să călătorești, să discuți cu șeful sau îți faci griji pentru viitor.

Pentru acesta poți menține un jurnal pentru o evidentă a situațiilor, simptomelor și gândurilor care te fac să  simți amețeală, vomă, dificultăți legate de somn.

2. Care sunt gândurile care te fac să resimți anxietate? Încearcă să identifici distorsiunile de gândire. Ce argumente ai pro sau contra gândurilor negative? În terapia cognitiv comportamentală deseori putem identifica stări de anxietate ca rezultat al erorilor de gândire, iată câteva exemple:

• Prezicerea viitorului – “Ceva rău se va întâmpla”
• Citirea de gânduri – „El/ea crede că sunt un ratat/ă”
• Gândirea catastrofică – „Va fi teribil dacă…”
• Personalizarea – „Cască fiindcă sunt plictisitor/oare”

Aceste erori de gândire reflectă percepția ta asupra unei potențiale amenințări și convingerea că trebuie să deții controlul, lucru care oricât de mult nu ni l-am dori, nu este mereu posibil.

3. Provoacă gândurile negative, adresează-ți următoarele întrebări:

• Ce este cel mai rău ce poate să se întâmple? Este o întrebare care ne ajută să identificam fricile care stau la bază. La întrebarea: Ce se va întâmpla daca va cădea avionul? Este dificil să găsești un răspuns pozitiv, evident va fi o tragedie. Iată de ce putem să ne punem următoarea întrebare:
• Care este probabilitatea? Mereu există riscul, dar intervin argumente raționale și atunci anxietatea se diminuează…
• Ce i-aș recomanda unui prieten? De cele mai multe ori noi oferim multă compasiune prietenilor noștri și dacă devenim propriul nostru prieten asta ne ajută să acceptăm imperfecțiunea și incertitudinea cu care ne confruntăm.

4. Încearcă să practici confruntarea situațiilor care te preocupă. Imaginează-ți cum faci față acestei situații și cum poți să o depășești . Iar apoi în mod gradual aplică în practică, în tempoul în care ți se potrivește.

Dacă sunt aspecte legate de sănătate, ia masuri pentru a îmbunătăți sau discută cu un medic.  Dacă este ceva ce te preocupă legat de relația ta, verifică cu partenera/ul ce crede sau ce gândește, înainte de a încerca să ghicești, asta te va ajuta să o/îl înțelegi mai bine.

Iar dacă simți că ai nevoie de ajutor profesionist poți să te programezi on line pentru o ședință de consiliere pentru a explora alte strategii de a diminua anxietatea care te copleșește.