Care este cea mai importantă relaţie pentru tine? Cea cu iubitul/a? Cu părinţii? Cu copii? Dacă ai răspuns „Da” la una din ele este foarte bine…dar mai este o relaţie care este mult mai importantă decât cele enumerate mai sus. Posibil că niciodată nu te-ai gândit la ea. Este relaţia cu tine însuţi, relaţia ta cu propriile tale emoţii şi gânduri. Modul de a face faţă emoţiilor noastre au un impact enorm asupra modului cum alţii se comportă cu noi. Emoţiile sunt foarte complexe şi pot fi misterioase. Uneori ele fac ceea ce le spunem noi. Deseori ele refuză să ne asculte. Noi putem să ne îndrăgostim de cineva pe care nu l-am agreat şi să încetăm să agreăm o persoană de care am fost îndrăgostit. Noi putem să pierdem controlul în mod neaşteptat sau ne putem surprinde cât de calm putem reacţiona într-o situaţie stresantă. Aşa cum asculţi de alte persoane, se recomandabil să asculţi de propriile emoţii. Emoţiile tale reprezintă modul în care corpul tău îţi comunică. Cu siguranţă, emoţiile tale îţi oferă o direcţie în viaţă.

Emoţiile noastre ne semnalizează atunci când, ceva este greşit. Ele ne conectează, ne îmbogăţesc şi dau sens vieţilor noastre. Cu toate aceste mulţi dintre noi fie obişnuiesc să la exagereze, fie încearcă să nu le atragă atenţie.

Ai o relaţie armonioasă cu emoţiile tale atunci când:

• Atragi atenţia la ce simţi şi de ce
• Îţi accepţi emoţiile fără să le judeci
• Gestionezi cu propriile emoţii, fără să le eliberezi necontrolat asupra altora
• Determini ce îţi transmite emoţia respectivă şi încerci să acţionezi dacă e necesar
• Eşti capabil să exprimi emoţiile tale altor persoane

Ai dificultăţi în relaţia cu emoţiile tale dacă:

• De regulă nu ştii ce simţi
• Obişnuieşti să ignori emoţiile
• Crezi că manifestarea emoţiilor este un semn de slăbiciune
• Devii furios pe tine pentru că resimţi emoţii puternice
• Îţi este dificil să îţi exprimi emoţiile

Voi prezenta nişte exemple a unor peroane care întimpină dificultăţi în relația cu propriile emoţii:

În scopul asigurării confidenţialităţii numele au fost modificate.

Irina se simte prost pentru că resimte tristeţe atunci când soţul ei agresiv decide să o părăsească.

Radu în ultimul timp s-a comportat urât cu soţia lui. Des ridica vocea şi devine foarte iritat, aparent de la nimic. Când soţia îl întreabă ce s-a întâmplat, el se simte ameninţat şi spune că nimic nu s-a întâmplat.

Jana se simte ruşinată de faptul că se simte rănită pentru că prietenul ei nu îi acordă suficient timp în ultima vreme.

Fiecare din ei, nu conştientizează mesajul valoros pe care corpul lor le transmite pentru a-şi reveni, depăşi şi a se dezvoltă:

Irina îşi judecă propriile emoţii de tristeţe. Faptul că ea îşi judecă emoțiile, o va împiedică să analizeze căsătoria, complexitatea relaţiei şi a propriile necesităţi. Astfel ea poate repeta acelaşi patern de relaţie şi pe viitor riscă să fie din nou într-o relaţie abuzivă.

Radu nu este conştient de propriile emoţii şi le lasă nestăpânite. Le oferă prea multă putere în viața lui. Dacă el ar atrage atenţia ce îi spun propriile emoţii, el ar realiza că de fapt el se simte distanţat de soţia lui pentru că are prea multe deplasări de serviciu, dacă el ar putea să-i spună ce resimte de fapt, ei ar putea găsi o soluţie.

Jana percepe propriile necesităţi emoţionale ca pe o slăbiciune. Dacă ea şi-ar accepta propriile necesități  şi ar realiza că este rănită, ele i-ar spune să vorbească cu prietenul ei şi să identifice care este cauza că în ultima vreme ei petrec puţin timp împreună.

Noi învăţăm cum să relaţionăm cu propriile emoţii în copilărie. Noi învățăm de la părinţii noştri , modul cum ei îşi gestionează emoţiile şi modul cum ei reacţionează la emoţiile noastre. Dacă ai copilărit într-o casă plină de emoţii (se pare Radu a avut o astfel de experienţă), înveţi că emoţiile tale sunt foarte puternice.  Şi invers, dacă părinţii tăi inhibau propriile emoţii şi îţi ignorau emoţiile tale (ca in exemplul Irinei şi Janei) înveţi că emoţiile sunt irelevante sau negative şi înveţi să le inhibi. Indiferent dacă obişnuieşti să le inhibi sau să le exteriorizezi fără niciun control, înseamnă că nu ştii cum să le gestionezi sau să le interpretezi.

Sunt câteva recomandări pentru a îmbunătăţi relaţia cu propriile emoţii:

• Identifică emoţia
• Acceptă emoția fără să o judeci. Poţi să te judeci pentru comportamente, dar nu pentru emoţiile resimţite
• Încearcă să determini care este cauză. Întreabă-te: De ce resimt acest lucru?
• Acţionează cu multă atenţie, dacă simţi că emoţia îţi sugerează să faci ceva. Ascultă şi ia o acţiune bine gândită.

Emoţiile tale sunt partea ta personală cea mai profundă. Atunci când desconsideri propriile emoţii, de fapt de desconsideri pe tine. Atunci când eşti furios/oasă pe anumite emoţii pe care ele resimţi, de fapt eşti furios/oasă pentru că eşti o fiinţă vie. Când îţi negi propriile emoţii, de fapt te negi pe tine însuţi şi negi oportunitatea ca alte persoane să te cunoască.

Dacă toţi oamenii de pe pământ ar şti cum să-şi asculte propriile emoţii, să le exprime şi să le gestioneze, am trăi într-o lume diferită: una mai unită, mai vie, mai bogată şi mai autentică. Şi tu la fel.

In cadrul grupului de suport vom discuta şi despre emoţiile pe care le resimţi şi cum să înveţi să le asculţi.