Creierul nostru este asemeni unui computer, are un număr finit de putere de procesare și resurse intelectuale care pot fi folosite concomitent la un moment dat. Orice acțiune pe care o întreprindem sau stare emoțională care ocupă prea mult spațiu ne afectează abilitatea de a ne concentra, focusa, rezolva probleme, de a fi creativi și IQ nostru poate suferi modificări pentru o perioadă de timp.

Pentru a demonstra acest principiu este suficient să  încerci să te plimbi în timp ce numeri descrescător  de la 1000 cu 7 unități (1000, 993, 986, etc.) La un moment dat te vei opri din mers, de ce? Pentru că creierul nostru depune efort pentru a face calculele și nu are suficiente resurse să coordoneze și mișcarea picioarelor concomitent.

Acest exemplu ilustrează faptul că anumite obișnuințe psihologice consumă enorme resurse intelectuale și pot diminua capacitățile noastre de gândire, iată câteva exemple:

Îngrijorarea

Pare ceva firesc, fiecare din noi la un moment dat îți face griji pentru ceva. Întrebarea este cât de des observi că ești îngrijorat? Atunci când suntem îngrijorați de ceva, acest lucru devine prioritar pentru mintea noastră și restul este plasat pe locul doi, nu mai suntem la fel de productivi și ne este foarte dificil să concentram atenția la sarcinile pe care le avem de făcut, iar acest lucru ne poate crea o stare emoțională neplăcută. În astfel de situații este important de implementat tehnici focusate pe rezolvarea problemei.

Vinovăția

De regulă ne cerem scuze sau încercăm să luam anumite măsuri atunci când simțim vinovăție. Dar dacă sentimentul de vinovăție nu dispare și deseori reapare în gânduri, este un factor care sustrage atenția și foarte mult afectează funcțiile gîndirii.

Jeluirea

Multor persoane le place să se plângă prietenilor, rudelor și familiei decât să discute cu cineva care ar putea să îi ajute să rezolve situația. Problema în acest caz este că de fiecare dată când repovestim istoria, devenim mai iritați și mai frustrați. Iar în timpul procesării acestei furii și frustrări creierul pierde foarte multă energie.

Respingerea

Atunci când suntem respinși, în creier se activează aceeași regiune care este responsabilă pentru durerea fizică. Devenim auto-critici și acest lucru poate să ne afecteze încrederea în sine, iar dacă analizăm prea mult momentul de respingere în timp crește intensitatea durerii emoționale și acest lucru afectează abilitățile noastre cognitive: atenția, gândirea, memoria, imaginația și limbajul.

Există tehnici de a face față îngrijorărilor, vinovăției și respingerii resimțite. Dacă observi că ai încercat mai multe soluții, dar oricum te simți blocat sau îți apar în minte anumite gânduri care nu te lasă în pace mai mult de o săptămână, acesta reprezintă  un motiv întemeiat să apelezi la un psiholog.  Poți să te programezi on-line pentru o ședință de consiliere psihologică, în cadrul căreia vei  învăța strategii noi de a face față situațiilor cu care te confrunți.