Conform studiilor, depresia post-partum este trăită de 20 până la 30% din femeile care nasc. Aproximativ 5% dintre femei se simt încă depresive după un an de la data naşterii copilului.

Depresia postpartum se dezvoltă pe nesimţite în primele trei luni postpartum, deşi tulburarea poate avea un debut mai acut. Depresia postpartum este mai persistentă şi creează mai multe probleme decât tristeţea postpartum. Semnele şi simptomele de depresie postpartum nu pot fi deosebite clinic de cele de depresie majoră care apar la femei în alte perioade ale vieţii. În perioada postpartum, depresia este caracterizată prin tristeţe intensă, nelinişte sau disperare. Aceste simptome afectează abilitatea unei mame de a avea grijă de copil şi poate reprezenta un risc atât pentru mamă cât şi pentru copil.

Există o serie de factori  ce pot determina apariţia depresiei postpartum:

•  antecedentele de depresie în timpul sarcinii sau înaintea ei;
•  lipsa de ajutor din partea partenerului sau a familiei;
•  confruntarea cu diferite probleme de tipul decesului unei persoane dragi, complicaţiile la naştere;
•  mămicile care sunt la prima sarcină;
•  vârsta prematură a mamei sau lipsa unui partener;
•  nou-născut bolnav;
• probleme în familie, inclusiv de ordin financiar
• consumul de droguri sau alcool;

Depresia postpartum se declanşează în urma modificărilor hormonale bruşte care apar după naştere. Aceste modificări hormonale pot determina depresie postpartum când sunt asociate cu alţi factori cum ar fi:

• sentimente de inutilitate sau de vinovăţie
• lipsa de susţinere emoţionala
• lipsa de ajutor din partea soţului
• lipsa încrederii în sine
• insomnia
• dificultăţi materiale şi financiare
• probleme grave de sănătate ale copilului
• mariaj conflictual
• lipsa intimităţii după naştere
• complicaţii în timpul sarcinii sau la naştere
• oboseala extremă sau lipsă de energie
• dificultăţi de concentrare sau în luarea deciziilor
• gânduri de moarte sau de suicid.

Naşterea unui copil este un eveniment important în viaţa oricărei femei. Toate schimbările care se produc pot duce la apariţia depresiei:

• schimbările fizice care apar după naştere (tonusul muşchilor şi dificultăţile de pierdere în greutate)
• multe mame se simt obosite după o naştere şi câteva luni după
• durerile din zona perineului cauzează disconfort foarte multor femei. Recuperarea după cezariană poate fi mai lungă decât cea normală.
• schimbările hormonale afectează dispoziţia
• schimbările emoţionale care survin după o naştere
• sentimente de pierdere a identităţii
• sentimente de responsabilitate majoră
• stresul provenit de la schimbările în rutina zilnică
• oboseala datorată schimbării programului de odihnă
• femeile nu se mai simt atractive atât la nivel psihic cât şi sexual

Fără tratament, depresia postpartum poate dura aproximativ 7 luni şi poate continua peste un an.

Simptomatologia depresiei postpartum

• stări emoţionale, deprimare sau furie care apar la 1-2 luni de la naşterea copilului,
• sentimente de tristeţe, îndoială, vină, neajutorare sau neputinţă care se intensifică de la o săptămână la alta şi împiedică funcţionarea eficientă a mamei
• persoana nu mai este capabilă să aibă grijă de sine sau de copil
• persoana are dificultăţi în a face sarcinile tipice acasă sau la muncă
• schimbări de apetit
• preocupări şi îngrijorări intense pentru copil sau lipsa interesului pentru copil
• atacuri de panică care pot apărea, teama de a rămâne singură cu copilul
• teama de a nu face rău copilului

Tratament medicamentos

Medicamentele antidepresante sunt o componentă importantă în tratarea femeilor care suferă de depresie postnatală într-o formă moderată sau severă. Aceste medicamente corectează dezechilibru chimic în creier care se consideră a fi responsabilă pentru apariţia unor simptome ale depresiei.  Există multe mituri despre antidepresante şi femeile care ar putea beneficia de ele refuză să le administreze pentru că consideră că sunt dăunătoare. Antidepresantele nu formează dependenţă şi unele din ele pot fi administrate chiar şi în perioada alăptării sau pe perioada sarcinii. Ele sunt prescrise de neurolog şi perioada în care le administrezi vei fi sub evidenţă pentru a urmări eficienţa lor pentru tine.

Tratamentul psihologic

Consilierea psihologică şi psihoterapia este foarte importantă în depăşirea depresiei. Efectul terapeutic vine din relaţia ta cu psihologul, în cadrul întâlnirilor consecutive pentru o perioadă mai îndelungată.  Dacă nu te simţi foarte confortabil cu primul psiholog cu care te-ai întâlnit, mergi la alţii până găseşti consilierul potrivit pentru tine.

Consiliere psihologică este recomandată în cazul de depresie postpartum uşoara sau moderată. În cadrul şedinţelor vei fi încurajată spre o gândire pozitivă, o atitudine optimistă, autocunoaştere şi dezvoltare personală şi restabilirea echilibrului afectiv intern.

Grupurile de suport reprezintă o modalitate extraordinară de a întâlni alte persoane care se confruntă cu aceeaşi dificultăţi. Un grup de suport, nu este o întâlnire haotică de persoane care vorbesc despre ghinioanele pe care le-au avut în viaţă. Grupul este un loc în care munceşti pentru propria ta
însănătoşire. În curând Cabinetul de Psihologie „Consuela” consuela.md va oferi un grup de suport mămicilor care suferă de depresie postnatala, acest grup va fi moderat de psihologii centrului.

Fiecare copil merita sa aibă o mamă sănătoasa şi toate mămicile merita sa aibă șansa să se bucure de viața şi de copii. Daca te simți deprimată pe perioada sarcinii sau după ce ai născut, nu suferi în tăcere. Discuta cu un apropiat şi consulta un psiholog cât mai rapid posibil.

Cum facem faţă depresii postnatale?

Ai grijă de tine.

Multe mămici cred că o mamă bună este acea care pentru început are grijă de ceilalţi, iar necesităţile ei pot fi pe locul doi. Atunci când te gândești şi ai grijă de propriile necesităţi şi faci din asta o prioritate, acesta te va ajută previi şi să depăşeşti depresia. Relaxarea şi timpul acordat ţie este foarte important. Dacă este posibil mergi la masaj, cursuri de yoga sau orice altceva ce te interesează şi îţi place. Atunci când arăți bine, acest lucru poate să te învigoreze şi să te facă să te simţi mai bine. Ia-ţi timp să te aranjezi şi poate chiar să te machiezi, chiar dacă nu ieşi din casă.

Conectează-te cu bebeluşul

Încearcă să te joci cu bebeluşul. Uneori acest lucru poate fi dificil, mai ales dacă nu te simţi apropiată de bebeluş. Uneori apropierea de copil poate dura în timp, iată de ce jucându-te cu copilul tău te va ajută să creezi această legătură. Încearcă să menţii contactul vizual cu copilul, chiar dacă nu îţi doreşti să faci acest lucru. Copii învaţă foarte multe despre lumea înconjurătoare şi despre ei prin intermediul expresiilor tale faciale, indiferent dacă sunt fericite sau triste. Uneori va trebui să mimezi zâmbetul sau anumite expresii, dar fii sigură lucrurile se vor îmbunătăți dacă vei apela la ajutor şi vei urma tratamentul.

Zilele negre

Dacă te simţi foarte rău şi în nesiguranţă şi ai impresia că ai putea să-ţi faci ţie sau copilului ceva rău, este important ca cineva să-ţi fie alături. Discută acest lucru cu medicul şi/sau psihologul. Când suferi de depresie unele zile pot fi foarte dificile, gândurile tale par înspăimântătoare şi totul pare groaznic. Aceste zile se vor manifesta chiar şi în perioadele de recuperare. Este important să anticipezi astfel de zile şi să ai un plan pentru a le face faţă. Cu timpul aceste zile vor fi din ce în ce mai puţin frecvente. Dacă simţi că îţi pierzi controlul cu copilul şi te simţi foarte neliniştită, pune copilul într-un loc sigur, chiar dacă plânge şi ia o mică pauză, respira adânc, bea un pahar cu apă şi revină când te simţi un pic mai bine.

Rolul partenerului/soţului

Partenerii/soţii au nevoie de mult suport pentru că este foarte dificil să locuieşti cu cineva care suferă de depresie postnatală. Partenerii/soţii deseori se simt confuzi, pierduţi şi neajutoraţi. Este important că ei să fie incluşi în discuţiile referitoare la tratament, pentru că doar astfel ei pot oferi un sprijin, înțelegând care este problema şi ce ar putea ei să facă. Petrece timp împreună cu partenerul tău, acesta este o perioadă stresantă pentru ambii, comunicând veţi deveni mai apropiaţi.

Exerciţiile fizice

Primblaţi-vă împreună cu familia.  Exerciţiile fizice sunt benefice pentru depăşirea depresiei şi a neliniştii în plus e un motiv bun pentru a ieşi cu copilul din casă.

Întreţinerea gospodăriei

Cere ajutor sau acceptă ajutor dacă cineva vrea să-l ofere, indiferent dacă este pentru gătit, spălatul vaselor sau călcat. Nu te stresa dacă vasele sau hainele sunt murdare, ele mai pot aştepta o zi. Planifică o singura activitate pe zi, de ex: spălatul sau curăţirea camerei de baie. Atunci când ai scopuri mici, vei reuşi să le îndeplineşti. Nu planifica prea multe pentru că te vei descuraja dacă te vei simţi copleşită.

Dificultăţile legate de somn

Atunci când nu dormim bine sau când adormim dificil este un indicator că ceva nu este în regulă. Insuficiența somnului poate duce la nelinişte şi gânduri obsesive care sunt specifice depresiei.  În momentul în care nu reuşeşti să dormi suficient din cauza plânsetelor copilului în timpul nopţii, strădui-te să te odihneşti în timpul zilei când copilul doarme. Nu îţi face griji dacă în casă e dezordine, odihna ta este mult mai importantă acum.

Aşteptări realiste

Să fii mamă este uneori foarte dificil. Abilităţile necesare pentru acest lucru sunt învăţate pe parcurs, iată de ce nu trebuie să ai expectanţa că vei şti ce să faci de fiecare dată, este nevoie de experienţă. Cu timpul vei învăţa când copilului îi este foame sau când este obosit. Pentru multe femei legătura cu copilul nu este una automatizată, ea creşte şi  se dezvoltă în timp şi asta este firesc.

Apreciază ceea ce ţi-a reuşit de lungul zilei, indiferent când de mic nu ar fi ceea ce ai realizat. Iar dacă nu ai reuşit astăzi, mâine urmează o altă zi, nu te descuraja!

Vorbeşte despre emoţiile tale

Spune-le celor dragi despre ceea ce simţi. Nu este nevoie să ascunzi emoţiile. Ai grijă să poţi discuta cu o prietenă sau cu un profesionist şi observă cât de uşurată şi de bine te simţi după ce ai putut împărtăși emoţiile şi preocupările tale.

Rolul alimentaţiei

Este important să te alimentezi bine, chiar dacă nu ai poftă de mâncare. Dacă gândul la mâncare sau mâncarea îţi provoacă senzaţii puternice neplăcute şi nu poţi mânca şi pierzi în greutate sau mănânci mult şi nu poţi să te opreşti, discută cu medicul, acestea sunt semne că lucrurile se înrăutăţesc, nu se îmbunătățesc. Ai grijă să mănânci regulat şi finisează mâncarea. Evita să sari unele mese. Pregăteşte-ţi gustări din nuci sau fructe uscate pe care poţi să le serveşti între mese. Poţi să folosești vitamine şi suplimente, dar pentru început consultă-te cu medicul.

Ia-ţi o pauză!

Pe cât este de posibil formează-ţi un obicei de a-ţi lua o pauză de la rolul de mămica, acest lucru va fi în folosul tuturor!