O persoană din trei are obișnuința să consume mai multe alimente nesănătoase atunci când resimte un disconfort emoțional. De regulă ne tentează mâncărurile grase, sărate sau dulci, astfel contribuind la obezitate. Excesul de zahăr ne predispune inflamațiilor și creează risc de boli cardio-vasculare,  diabet și depresie. Dar care este motivul pentru care la miez de noapte sau întinși pe canapea în fața televizorului mâncarea nesănătoasă ne face să ne simțim așa de bine?

Cortizolul

Reacția de bază la stres este răspunsul “a lupta” sau „a fugi” astfel în corpul nostru se elimină adrenalina și cortizol, rolul lor fiind cel de a ne pregăti pentru luptă sau pentru fugă. Pe termen scurt, adrenalina ne face să nu resimțim foame pentru că sângele este concentrat mai mult în mușchi decât în organele interne. Dar în momentul în care efectul adrenalinei dispare, cortizolul, care este hormonul stresului, semnalează creierului că organismul are nevoie de hrană. Și în rezultat noi avem poftă de dulciuri care oferă energie în mod rapid.

Insuficienţa de timp și de bani

Când suntem stresați de regulă suntem contra timp, avem în față date limite și deseori eșuam să avem grijă de noi, astfel sărim peste mese din lipsă de timp. Nu pregătim mâncare pentru că nu avem timp pentru gătit sau să mergem la magazin să cumpărăm, astfel suntem tentați să consumăm variantele mai puțin sănătoase cum ar fi fast food-ul sau mâncarea semi-preparată care are un nivel înalt de grăsime, sare și zahar.

Lipsa conștientizării

Dacă mănânci în fața televizorului sau a laptopului ești mai predispus să mănânci 4-6 biscuiți fără să realizezi acest fapt. În cele din urmă practic bagi în tine mâncare fără să fii atent la gustul ei sau la signalele corpului când intervine senzația de sațietate, iată de ce nivelul de satisfacție de la mâncare este unul scăzut și ești predispus să mănânci mult mai mult decât corpul tău are nevoie.

Insuficiența somnului

Neliniștea cauzată de insuficiența banilor, relații conflictuale, starea sănătății ne creează insomnii. Insuficiența somnului afectează funcționarea leptinei – un hormon care joacă un rol important în  controlarea poftei de mâncare. Când nu dormim suficient ne simțim mai deprimați și mai indispuși, astfel devenim mai vulnerabili la dorința de dulciuri care să ne facă să ne simțim mai bine.

Metabolismul încetinit

Stresul încetinește metabolismul pentru a depozita mai multă glucoză pentru situațiile de fugă sau de luptă. În mod special, grăsimea se depozitează în jurul organelor interne sub formă de grăsime vescirală. Iată de ce te îngrași în jurul taliei chiar dacă nu mănânci mai mult decât de obicei. Acest fapt poate să te facă să te simți neputincios și deprimat și în cele din urmă să vrei să mănânci pentru a inhiba disconfortul emoțional. Excesul de grăsime în jurul abdomenului poate cauza inflamație care afectează întregul organism și poți să te simți mai obosit și cu mai puțină voință.

Mâncatul în timpul nopții

Seara există cel mai mare risc să mâncăm emoțional pentru că voința noastră a fost consumată pe parcursul zilei, iată de ce vom fi predispuși să mai mâncăm o porție adițională sau gustări extra seara când stăm în fața televizorului. Mâncare este percepută de 2 ori mai puțin gustoasă seară și acesta este motivul pentru care nu ne putem opri din mâncat seara, acest lucru se întâmplă mai rar în timpul zilei.

Un profesor de la British Columbia, Bernard Lyman a rugat 200 de subiecți să-și imagineze diferite stări sufletești, în timp ce participanții resimțeau fiecare emoție în parte ei au fost întrebați ce mâncare ar dori să mănânce în acel moment. Concluzia cercetării a fost: Fiecare poftă este asociată unei emoții specifice! Mai mult ca atât legătura dintre emoția resimțită și dorința unui aliment specific nu este doar individuală, ci general-umană.

Teoria profesorului Lyman a fost în continuare cercetată de dna Dr. Doreen Virtue și în cartea sa “Constant Craving” oferă studii, exemple, argumente psihologice, medicale și chimice pentru a explica faptul că alegerile pe care le facem pentru anumite alimente nu sunt întâmplătoare.

Când resimți „o foame de lup” este semnalul că organismul are nevoie de mai multă liniște a sufletului și a minții. Foamea emoțională este o nevoie mai mult a papilelor gustative care vor să simtă gustul de ciocolată, prăjitură sau pizza.  În timp ce foamea fizică este resimțită în stomac, cu senzații subtile de disconfort fizic.

Iată câteva din explicațiile oferite de dna Dr. Doreen Virtue în dependență de ce tip de aliment ne este poftă care este reflecția stării noastre interioare:

• Ciocolata este pofta cea mai frecventă în rândul persoanelor care resimt insecuritate, singurătate sau gol interior. În dependență de preferințe: dacă alegi o ciocolată crocantă, ai anumite resentimente privind viața ta sentimentală și față de persoanele în care ai investit în trecut, în timp ce pofta pentru o textura mai moale și cremoasă, indică nevoia de alinare și confort sufletesc.
• Preferința produselor lactate (brânzeturi, înghețată, sosuri pe bază de smântână) este legată de substanțele cu efect anti-depresiv pe care le conțin. Gustul laptelui ne recreează confortul resimțit în copilărie, ne alină și ne energizează pentru moment și ne calmează în situații în care ne simțim deprimați.
• Alimentele crocante (biscuiți, sticks, crakeri) în momentul ronțăitului ne oferă un moment cathartic pentru sistemul nervos, maxilarele noastre mestecă cu zgomot mâncarea, astfel întreaga tensiune se eliberează, iar sunetul devine liniștitor pentru că avem senzația că mărunțim tot disconfortul emoțional și astfel supărarea dispare temporar.
• Alegerea de mâncăruri picante sau alimente care ne oferă „senzații tari”, este specifică persoanelor care duc o viața mai liniștită comparativ cu scenariile din mintea lor, necesitatea unei aventuri palpitante este substituită astfel. Condimentele folosite în exces pot camufla și situații traumatizante, astfel niște chili picant are rol anestezic și durerea fizică resimțită când îți arde toată gura, anulează orice gânduri. Astfel obținem o “acupunctura” a emoțiilor.
• Poftele din categoria nucilor – alune, migdale, caju și restul oleaginoaselor – reprezintă nevoia unei aventuri înăbușite. Peroanele care își reprimă nevoia de distracție, relaxare resimt poftă acută de nuci. Prin conținutul mare de grăsimi, nucile sunt ideale pentru umplerea golurilor emoționale, iar textura crocantă este ideală pentru persoanele care manifestă resentimente, anxietate și mânie.
• Făinoasele (pâinea, pastele, prăjituri și plăcintele) – cel mai calmant efect pentru cei care resimt frică sau tensiune psiho-nervoasă la nivelul întregului corp. Făinoasele oferă o stare de euforie în momentul în care le consumăm, sunt echivalentul culinar al unei îmbrățișări venite la momentul potrivit. În momentul în care ne dorim o prăjitură dulce, copilul nostru interior aleargă în brațele mamei pentru a se refugia de frustrarea și nedreptatea cu care ne confruntăm în viața cotidiană.

Cum putem evita să mâncam exagerat din cauza stresului?

– Programează mesele la fiecare 3-4 ore. Persoanele care mănâncă mult seara, de regulă nu iau mesele în timpul zilei. Planifică din timp ce anume vei mânca și asigură-te că ai lista necesară de alimente.

– Mănâncă conștient. Atunci când mănânci faci doar asta, ești atent la culoarea mâncării, mirosul ei, gustul ei și fiecare mușcătură trebuie rugumată de 15-20 de ori. În momentul în care te focusezi pe signalele corpului tău ești mai predispus să simți când deja ești sătul pentru a preveni consumul excesiv de mâncare, care dacă are loc nu este altceva decât o intoxificare a organismului pentru că stomacul nu are suficiente enzime să prelucreze și mâncare în cele din urmă nu este digerată și asimilată la nivelul cuvenit.

– Identifică emoțiile care declanșează nevoia de a consuma anumite alimente. De exemplu, nevoia de dulce apare cel mai des atunci când simțim că nu avem suficientă afecțiune.

– Practică tehnici de management al stresului. După o zi lungă la servici evită consumul de alcool sau mâncarea pentru relaxare, planifică alt tip de activități relaxante pentru tine. Discută cu un prieten, fă exerciții fizice sau o baie fierbinte. Meditațiile ghidate sau concentrate pe flacăra unei lumânări diminuează foarte bine din stresul mintal.

Dacă lectura acestui articol te-a pus pe gânduri că preferințele tale alimentare indică că ai prea multe pe suflet și simți nevoia să discuți despre asta poți face o programare on-line pentru o ședință de consiliere psihologică.