Când urmărim rețelele de socializare pentru o perioadă mai îndelungată, una din reacții ar fi nevoia să mergi în pat și să te acoperi cu plapuma pentru a face față neliniștii care te cuprinde. Majoritatea din noi în situație de incertitudine resimte o tensiune emoțională și acest lucru este firesc. Partea responsabilă de supraviețuire a creierului nostru în mod constant reînnoiește situația din jur și ia decizii referitor la ce ne menține în siguranță și ce nu. Deseori ne imaginăm diferite scenarii de câteva sute de ori pe zi, pentru că mintea noastră echivalează situația de incertitudine cu un pericol.
Iată de ce deseori avem gânduri catastrofale, personalizăm și facem concluzii pripite. Creierul nostru este gata să facă orice numai să dea un sens lucrurilor care se întâmplă. Așa funcționează creierul nostru, supraestimăm pericolul și subestimăm abilitatea de a îi face față – totul pentru a supraviețui.
Cercetătorii britanici susțin că creierul nostru are nevoie să știe care este rezultatul final. De exemplu, suntem mai calmi anticipând durerea, decât incertitudinea, pentru că durerea este ceva ce ne putem imagina. Participanții care știau că vor fi electrocutați, erau mai calmi și mai puțin agitați, decât cei cărora li se spuneau că au doar 50% probabilitatea de a fi electrocutați.
Incertitudinea la locul de munca afectează mai mult starea fizică și emoțională a unei persoane decât pierderea locului de muncă.
Aceștia sunt pașii pe care puteți să îi întreprindeți:
1. Practicați toleranța la incertitudine.
Persoanele care au o toleranța mai mică la frustrare și la incertitudine, manifestă un nivel ridicat al stării de neliniște. Soluția este să înveți în mod gradual să faci față incertitudinii în viața de zi cu zi prin diminuarea comportamentelor care au la baza nevoia de control. Ex: amâni pentru câteva ore verificarea rețelelor de socializare, nu verifici datele meteo înainte a a ieși din casă sau nu revii cu câteva sunete pentru a verifica comanda pentru livrare.
2. Confruntă paradoxul anxietății
Anxietatea crește proporțional cu decizia de a scapă de ea. Carl Jung a menționat „Ce încerci să reziști persistă.” Persoanele de regulă încearcă să facă față anxietății prin consumul de alcool, mâncare sau vizionarea Netflix-ului în mod excesiv. Chiar dacă pentru moment disconfortul dispare, acestea sunt strategii distructive care dacă sunt folosite termen îndelungat au consecințe negative. În loc să blocăm emoțiile și senzațiile fizice legate de anxietate, putem să o acceptăm ca parte incorporată în experiența umană. Paradoxal, atunci când concentrăm atenția asupra părților corpului în care resimțim tensiune prin a îi da o formă sau o culoare, anxietatea dispare.
3. Reajustează-ți prioritățile
Atunci când simțim că propria noastră sănătate este pusă în pericol, această declanșează una din fricile de bază: frica de moarte. Când suntem puși față în față cu propria mortalitate, nivelul de tensiune crește și devenim hipersensibili și focusați pe orice potențial simptom de boală. Încearcă să te conectezi la scopul vieții tale și la sursele care îți oferă sens, fie spiritual, legat de persoanele dragi sau lupta pentru o cauză. Acum ai șansa să lucrezi la ceva ce îți doreai de mult, dar nu aveai suficient timp și să îți asumi responsabilitate pentru propria viață. Atunci când avem un obiectiv în față putem depăși orice incertitudine.
4. Nu subestima reziliența umană
După cum am menționat mai devreme, creierul nostru gândește automat negativ, iată de ce în situație de criză prima reacție este: cum voi face fața dacă grădinițele și școlile sunt închise? Cum voi supraviețui dacă nu voi primi salariul? Mintea umană este cea mai bună în a prezice tot ce e mai rău și aceasta de fapt este o eroare de gândire. Persoanele tind să supraestimeze evenimentele și efectele negative și să subestimează modalitatea de a face față și ajustarea la situațiile dificile. Este important să fim conștienți că reziliența este parte din noi și ne ajută să depășim situații dificile.
5. Pune accent pe grija față de sine.
Sunt sigură ai auzit de nenumărate ori cât de important este somnul suficient și calitativ, activități fizice zilnice, alimentație echilibrată, relații armonioase cu cei dragi și strategii constructive de a face față stresului: meditații, tehnici de respirație și relaxare, toate împreună contribuie la creșterea și menținerea sistemului imunitar. La fel de importante sunt activitățile care te reîncarcă emoțional și îți oferă o puternică satisfacție. Când ți-ai permis să te răsfeți ultima dată? Poate e momentul să repeți?
Dacă ai pus în practică sugestiile de mai sus și oricum resimți un sentiment de neajutorare și disperare poți să apelezi la ajutor specializat pentru a face față acestei perioade complicate.